Albăstrii grădini sunt nu doar patioare cu flori. Sunt peisaje culturale în care s-a reflectat istoria umanității de la regii antici până la monarhia modernă. Grădinile de roze au fost amenajate ca simboluri ale raiului, puterii politice, cunoașterii științifice sau pur și simplu ca o homaj frumuseții. În această articol vom face o plimbare prin cele mai faimoase grădini de roze din lume și vom afla ce rol au jucat ele în diferite epoci.Grădinile persane: rai pe pământ Ţara nașterii rozei culturale este Persia (Iranul modern). Aici, cu secole înainte de noastra era, au început să fie amenajate «paradizele» — grădini închise cu fântâni și roze. Se credea că roza este un simbol al luminii divine. Grădina de roze («guli斯坦») a fost un loc al discuțiilor filosofice, lecturilor poetice și odihnei. Căpetenia persană cu imaginea grădinii (вакх) repetă structura unui grădină reală cu patru canale de apă, împărțind terenul în secțiuni. Rozele plantate în astfel de grădini trebuiau să încânte toate simțurile: vedere (culoare), miros (miros), auz (zgomotul apei).Antica Roma: roze pentru patricieni Românii au preluat dragostea pentru roze de la greci, dar i-au depășit în amploare. În secolul I d.Hr. în jurul Rimei au crescut întregi «câmpuri de roze» (Rosetum), care alimentau capitala cu flori pentru banchete, coroane și parfumuri. Grădinile aristocraților romani (de exemplu, Sădurile Salustiei) erau acoperite de roze atât de dese, încât Petronius scria: «Ne înecăm în petale». După căderea Romei, aceste grădini au căzut în ruină, dar tradiția a fost păstrată în mănăstiri, unde rozele erau cultivate pentru decorarea altarului și pentru obținerea apei de roze (medicament). Grădinile Europei medievale: roza ca medicament și simbol al Fecioarei Maria În grădinile mănăstirilor rozele aveau un loc de cinste. Mărcuții au hibridizat multe soiuri, cultivându-le pentru scopuri medicinale (miere roz pentru tuse, apă roz pentru boli oculare). De asemenea, rozele erau asociate cu Maica Domnu ... Читать далее